Angajații din sănătate cer majorări salariale de 16% de la 1 ianuarie 2027: „Nu vom accepta amânarea reformei”

Angajații din sănătate cer reluarea negocierilor pentru noua Lege a salarizării până la sfârșitul anului și avertizează că nu vor accepta amânarea reformei fără majorări salariale de la 1 ianuarie 2027. Sindicaliștii invocă pierderea a 16% din puterea de cumpărare de la ultima creștere salarială, din iunie 2024, și cer ca eventualele indexări să se aplice veniturilor totale, inclusiv sporurilor.

Solidaritatea Sanitară cere creșteri salariale sau renegocierea Legii salarizării unitare Foto: Inquam

Liderul sindical semnalează că ultima majorare salarială din sănătate a avut loc în iunie 2024, iar erodarea puterii de cumpărare cu 16% în acest interval susține cererea sindicatelor fie pentru reluarea negocierilor privind Legea salarizării până la finalul anului, fie pentru majorări salariale de la 1 ianuarie 2027.

„Și nouă ne este greu să mai înțelegem cum vor să realizeze salarizarea, dar până la urmă nu mă pot substitui restului opiniei lor. Însă ceea ce eu pot spune este că ne dorim să participăm cât de curând posibil la renegocierea Legii salarizării. De asemenea, nu vom accepta ca Legea salarizării să fie împinsă pentru la anul fără ca, de la 1 ianuarie, muncitorii din domeniul medical să nu aibă parte de creșteri salariale.

Iunie 2024 este ultima lună în care salariații din sănătate au primit o majorare salarială, adică acum 2 ani și jumătate. De atunci, puterea de cumpărare s-a erodat cu 16%, prin considerentul inflației”, a precizat Gabriel Predica, prim-vicepreședinte și purtător de cuvânt al Federației „Solidaritatea Sanitară” din România.

Mecanismul prin care sindicaliștii vor creșteri salariale

Sindicalistul propune ca toate categoriile de sporuri din sistemul de sănătate să fie calculate la salariul actual în plată, un mecanism care ar genera majorări diferențiate și ar acoperi pierderea fiecărui salariat. 

„Majorarea salarială nu poate fi făcută în sistemul de sănătate doar procentual. Sunt mai multe probleme de rezolvat, iar sporurile trebuie calculate la salariul pe care angajații îl au acum. O soluție secundară ar putea fi ca, în sistemul de sănătate, toate categoriile de sporuri să fie calculate la salariul actual în plată. Un astfel de mecanism ar genera majorări salariale diferențiate și ar acoperi pierderea fiecărui salariat care, în prezent, nu are leafa calculată la nivelul salariului de bază”, a mai declarat Gabriel Predica.

Potrivit acestuia, o indexare de 16% ar trebui calculată pe veniturile salariale totale, nu doar pe salariul de bază, pentru a readuce salariile din sănătate la puterea de cumpărare din 2024.

„Dacă luăm în considerare al doilea mecanism, cel al indexării procentuale, acesta ar trebui, în viziunea mea, să fie proporțional măcar cu inflația de la ultima majorare salarială, care a fost de 16%. Ar fi nevoie de o majorare care să readucă salariile la puterea de cumpărare din 2024. Atenție însă: ar fi vorba despre o majorare de 16% a veniturilor salariale totale, nu doar a salariului de bază, pentru că toate guvernele au practicat din 2022 până astăzi majorări doar ale salariului de bază. 

Pentru sistemul de sănătate, aceasta înseamnă, de fapt, majorări mai mici decât în alte sectoare care nu au acest specific, adică acolo unde nu se recompensează condițiile de muncă distincte sau continuitatea”, a mai explicat Gabriel Predica.

Sindicaliștii, sceptici în privința creșterii plății gărzilor

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat, recent, că sistemul urmează să fie regândit. El a precizat că medicii ar putea primi o majorare de 25%, în funcție de numărul de gărzi, iar rezidenții din anii I, II și III ar putea beneficia de gărzi plătite. 

Gabriel Predica, prim-vicepreședinte al Federației Solidaritatea Sanitară, consideră că majorarea progresivă de 25% pentru gărzile suplimentare anunțată de ministrul Sănătății este insuficientă și o califică drept total inacceptabilă, întrucât nu acoperă pierderea cauzată de faptul că garda nu este plătită la tariful normei de bază. 

„Plata gărzilor este mult mai complexă decât lasă politicienii să se înțeleagă în spațiul public. Plata pentru garda obligatorie este diferită de plata pentru garda suplimentară. Medicul are obligația de a face o gardă în contractul său individual principal, iar celelalte gărzi le face pe baza unui contract separat. 

Dacă ministrul Sănătății s-a referit la aceste gărzi suplimentare, o creștere de 25% este insuficientă. Această creștere nu acoperă pierderea pe care medicul o are astăzi, pentru că garda nu este plătită la tariful normei de bază. Creșterea de 25% nu ar aduce plata gărzii la nivelul necesar pentru ca medicul să câștige efectiv cât câștigă pentru norma de bază. Este o soluție total inacceptabilă”, a mai declarat Gabriel Predica.